Cu susul în jos

Azi am citit o știre ciudată. Un elev de liceu, participant la faza județeană a olimpiadei de biologie, a marcat răspunsurile din test tocmai pe dos, cele corecte cu „X” și cele greșite cu „O”, și totuși a trecut la faza națională a acestei olimpiade.

M-am gândit că elevului nu i-a fost explicată modalitatea de marcare corectă a răspunsurilor. Dar asta nu ține, deoarece ceilalți elevi au știut ce au de făcut. Și atunci, cum putem spune dacă elevul a dat răspunsurile corecte, deși a greșit modalitatea de marcare a lor, sau dacă a avut norocul să le marcheze în acest fel? În baza cărui regulament a fost promovat la etapa națională? E bine să-i învățăm pe copii că regulile sunt făcute doar pentru unii, că „toți oamenii sunt egali, dar unii sunt mai egali decât ceilalți”?

Înțeleg, e un elev foarte bun la biologie. Cinste lui că în această lume care își bate joc de învățământ, e preocupat de educație. Însă mă întreb, pentru această greșeală, nu i-ar fi fost mai util să primească o lecție acum, decât să aibă parte de ea în viața de adult, când efectele ar putea fi devastatoare? Cum au justificat decidenții din învățământ celorlalți elevi hotărârea luată?

Lumea pare să se întoarcă tot mai des cu fundul în sus, arătându-și dessous-urile soioase. Avem reguli ce trebuie respectate doar de fraieri. Suntem înconjurați de un decor de mucava și ni se spune cu aroganță că e real. Lucruri superficiale capătă mai multă importanță decât cele esențiale. Adunăm hârtii ce atestă că avem nenumărate competențe, dar suferim tot mai mult din cauza incompetenței generalizate. Forțăm copii cu probleme de învățare să urmeze cursuri în școli normale, fără să le asigurăm dascăli suplimentari, cu pregătire specială pentru educare lor. Ne trezim că, încercând să-i ajutăm pe unii, lovim în ceilalți. Și atunci ne mirăm că suntem în mijlocul unui război! Dar nu e unul cu soldați, precum cel pornit de Putin, motivat de orgolii dictatoriale. Vorbesc de un război împotriva valorilor moștenite de omenire, a valorilor umaniste definite în secole de istorie, un război în care minciuna cere urlând să fie numită adevăr.

Oare, am rămas eu în urma vântului schimbării? Oare, este aceasta evoluția dorită de omenire?